Postul

Descrierea postului

FIGSS, lect 15, promovare. Postul conține o normă universitară de 40 ore / săptămână, conform fișei postului, cu o normă didactică de 13.10 ore convenționale, din care: 4.50 ore de curs și 8.60 ore de seminar și laborator. Condițiile de participare la examen - Diplomă de doctor în domeniul Geografie;

Diplomă de licență în domeniul/profilul Geografie;

Atribuții

Activități de predare

Activități lucrări de laborator / lucrări practice

Activități de evaluare

Alte activități:

Coordonarea lucrărilor de licență / disertație

Activitate practică și practică pedagogică

Participare în comisii de doctorat: referate, examene, susținere

Consultații

Participare în comisie examen de absolvire

Participare în comisii de admitere

Participare la programe internaționale

Coordonare cercuri științifice studențești

Activități de pregătire științifică și metodică și alte activități în interesul învățământului

Activități de cercetare științifică, de dezvoltare tehnologică, activități de proiectare, de creație potrivit specificului

Activități administrative

Discipline

Planificarea și amenajarea teritoriului

Organizarea spațiului geografic

Meteorologie și Climatologie

Evaluarea riscului climatic și a potențialului climatoterapeutic

Geografia resurselor sanitare și turism de sănătate

Geomatică aplicată în cadastru

Tematică și procedură

Tematica probelor

Planificarea și amenajarea teritoriului

•Tipuri de teritorii (ca sisteme teritoriale funcționale) consecințe ale antropizării spațiului geografic;

•Tipuri de teritorii/ peisaje rurale (sistemelor teritoriale rurale). Categorii de amenajări și mecanisme teritoriale în regiunile rurale a sistemul teritorial.

•Relațiile teritoriale generate de planificare și amenajare a sistemul teritorial;

•Categorii de amenajări și mecanismele de amenajare teritoriale din regiunile montane;

•Rolul amenajării teritoriului în conservarea calității mediului înconjurător;

Bibliografie – Planificarea și amenajarea teritoriului:

•Ianoș, I. (2001) – Sisteme teritoriale, Ed. Tehnică, București

•Ciangă N., Deszi. St, (2007), Amenajare Turistică, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca

•Surd V., coord., (2005), Amenajarea teritoriului și infrastructuri tehnice, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca

•Pușcașu, Violeta (2005) – Planificarea sistemelor teritoriale, Ed. Didactică si Pedagogica, Bucuresti

•Zotic V. (2005)- Componentele operaționale ale organizării spațiului geografic

Organizarea spațiului geografic

•Tipuri de organizare spațială în diferitele categorii de spații geografice;

•Organizarea antropică – tipuri de regiuni și spații organizate;

•Organizarea teritorială în regiuni industriale;

•Organizarea teritoriului din perspectivă socială și administrativă;

•Dezvoltarea regionala in Planul National de Dezvoltare al Romaniei.

Bibliografie – Organizarea spațiului geografic:

•Cândea, Melinda, Bran Florina, Cimpoeru, Irina (2006) – Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București.

•Ianoș, I. (2001) – Sisteme teritoriale, Ed. Tehnică, București.

•Pușcașu, Violeta (2005) – Planificarea sistemelor teritoriale, Ed. Didactică si Pedagogica, Bucuresti.

•Pușcașu, Violeta (2008) – Dezvoltare și planificare urbană. Ed. Europlus, Galați.

•Surd, V., coord. (2005) – Amenajarea teritoriului și infrastructuri tehnice, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.

•Zotic, V. (2005) – Componentele operaționale ale organizării spațiului geografi edit. Presa Universitară Clujeană Cluj -Napoca.

Meteorologie și Climatologie

•Temperatura aerului;

•Presiunea atmosferică și vântul;

•Elemente de meteorologie sinoptic,

•Clasificarea climatelor;

•Tipurile geografice de climat din zona temperată

Bibliografie – Meteorologie și Climatologie

•Apostol L. (2000), Meteorologie și Climatologie, Editura Universității ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, 133 p.

•Bogdan Octavia (2009), Bazele teoretice ale meteorologiei, Univ. Creștină ,,Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Geografie a Turismului, Sibiu

•Ciulahe S. (2002), Meteorologie și Climatologie, Editura Universitară, București, 467 p.

•Măhăra Gh. (2001), Meteorologie, Editura Universității din Oradea, 304 p.

•Mihăilă D., Tănasă I (2010), Introducere în meteorologia practică, Editura Universității ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, 414 p.

•Teodoreanu Elena (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române.

Evaluarea riscului climatic și a potențialului climatoterapeutic

•Clasificarea riscurilor climatice;

•Riscuri climatice din sezonul cald al anului;

•Metode de evaluare a potențialului climato – turistic;

•Evaluarea potențialului balneoclimatic al stațiunilor turistice montane;

•Măsuri ce pot fi luate pentru creșterea potențialului balneoclimatic al stațiunilor turistice românești. Studiu de caz detaliat pe regiunea Moldova.

Bibliografie – Evaluarea riscului climatic și a potențialului climatoterapeutic

•Bogdan Octavia, Marinică I. (2007) – Hazarde meteo-climatice din zona temperată. Geneză și vulnerabilitate cu aplicații la România. Editura ,,Lucian Blaga” Sibiu;

•Mihăilă D. (2014) – Atmosfera terestră. Elemente de favorabilitate sau nefavorabilitate pentru organismul uman și activitățile turistice, Editura Sedcom Libris, Iași, 233p;

•Moldovan F. (2003) – Fenomene climatice de risc, Editura Echinox, Cluj-Napoca;

•Șerban Eugenia (2010) – Hazarde climatice generate de precipitații în Câmpia de Vest situată la nord de Mureș, Editura Universității din Oradea;

•Teodoreanu Elena, Gaceu O. (2013) – Turism balneoclimatic în România, Editura Universității din Oradea, 223p.

Geografia resurselor sanitare și turism de sănătate

•Influența factorilor meteo-climatici asupra organismului uman și turismului

•Bioclimatele României și stațiunile turistice din cadrul acestora

•Utilizarea izvoarelor minerale și termale în balneoterapie. Caracteristici ale izvoarelor minerale și termale. Studii de caz ale izvoarelor minerale și termale folosite în balneoterapie în Romania și în lume

•Utilizarea lacurilor și a nămolurilor terapeutice în balneoterapie.

•Potențialul balneoclimatic al stațiunilor turistice de pe glob, românești și din Moldova. Locul turismului de sănătate în perspectiva dezvoltării viitoare a industriei turismului. Modalități și mijloace de promovare a turismului de sănătate

Bibliografie – Geografia resurselor sanitare și turism de sănătate

•Berlescu Elena (1998) – Enciclopedia de balneo-climatologie a României, Editura All, Bucerești, 258p.;

•Ionac Nicoleta (2000) – Mic tratat de geografie medicală, Editura Universității din București, 427p.;

•Mihăilă D. (2014) – Atmosfera terestră. Elemente de favorabilitate sau nefavorabilitate pentru organismul uman și activitățile turistice, Editura Sedcom Libris, Iași, 233p.;

•Teleki N. și colab. (1984)– Cura balneoclimatică în România, Editura Sport-Turism, București, 352p.;

•Teodoreanu Elena și colab. (1984) – Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, București;

•Teodoreanu Elena, Gaceu O. (2013) – Turism balneoclimateric în România Editura Universității din Oradea, 223p.

Geomatică aplicată în cadastru

•Partea tehnică a cadastrului. Rolul geomaticii în reprezentarea imobilelor;

•Utilizarea tehnologiei GNSS (Global Navigation by Satellite Systems) în cadastru. Oportunități și limitări.

•Utilizarea drumuirilor și radierilor cu stația totală în ridicarea imobilelor. Generalități.

•Aspectul juridic al cadastrului. Dreptul de proprietate.

•Publicarea datelor cadastrale. Geoportalul e-Terra. Extrasul de carte funciară.

Bibliografie – Geomatică aplicată în cadastru

•Barnoaiea, I. (2025), Geomatică aplicată în cadastru, note de curs;

•Barnoaiea, I. (2025), Geomatică aplicată în cadastru, prezentări PowerPoint;

•Boș, N., Iacobescu, O. (2019). Cadastru și cartea funciară. Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București, 414 p;

•Coșofreț, V. C., Barnoaiea, I., Iacobescu, O. (2023). Teledetecție și Fotogrammetrie – îndrumar de laborator, Editura Universității Suceava;

•Nițu, C., (2005) Geoinformatică, Editura Centrului de Învățământ la distanță CREDIS, Universitatea din București.

Descrierea procedurii

Examenul constă în:

-evaluarea competențelor profesionale ale candidaților în baza dosarului de examen și

-susținerea unor probe adiționale.

Evaluarea competențelor profesionale ale candidaților face în baza următoarelor criterii:

a)relevanța și impactul rezultatelor științifice ale candidatului;

b)capacitatea candidatului de a îndruma studenți sau tineri cercetători;

c)competențele didactice ale candidatului;

d)capacitatea candidatului de a transfera cunoștințele și rezultatele sale către mediul economic sau social ori de a populariza propriile rezultate științifice;

e)capacitatea candidatului de a lucra în echipă și eficiența colaborărilor științifice ale acestuia, în funcție de specificul domeniului candidatului;

f)capacitatea candidatului de a conduce proiecte de cercetare-dezvoltare;

g)experiența profesională a candidatului în alte instituții decât instituția organizatoare de examen.

Probele adiționale constau în:

1 – probă practică, de susținere a unui curs,

2 – probă care constă în prelegere publică, al cărei conținut va cuprinde prezentarea celor mai semnificative rezultate didactice și științifice și planul de dezvoltare a carierei.

Comisie de concurs

Președinte: Lector. univ. dr. Despina SAGHIN – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Membri:

Conf. univ. dr. Dumitru MIHĂILĂ – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Conf. univ. dr. Alexandru-Ionuț CRISTEA – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Lector. univ. dr. Maria Magdalena LUPCHIAN Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Lector. univ. dr. Francisca-Anca CHIRILOAEI – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Membri supleanți:

Lector. univ. dr. Gheorghe CHEIA – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Conf. univ. dr. Andrei-Emil BRICIU – Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

Documente

Lista documente cerute

Dosarul de examen al unui candidat trebuie să conțină, cel puțin, următoarele documente:

1.cererea de înscriere la examen, semnată de candidat, care include o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate în dosar;

2.propunere, împreună cu prezentarea, de dezvoltare a carierei universitare a candidatului atât din punct de vedere didactic, în cazul posturilor didactice, cât și din punctul de vedere al activităților de cercetare științifică; propunerea care se redactează de către candidat, cuprinde maximum 10 pagini și va fi în format tipărit și în format electronic; prezentarea va fi depusă în format electronic;

3.curriculum vitae al candidatului în format tipărit și în format electronic - model Europass;

4.lista de lucrări ale candidatului în format tipărit și în format electronic;

5.fișa de verificare a îndeplinirii standardelor universității de prezentare la examen, conform anexei la prezentul regulament. Fișa de verificare este completată și semnată de către candidat; Pentru promovarea pe post de șef de lucrări universitar/ lector universitar, candidatul este obligat să depună documentele care atestă obținerea punctajului pentru ultimii 5 ani de activitate, conform formularului de evaluare a performanțelor (Anexa 11).

6.documente care atestă deținerea diplomei de doctor: copia conformă cu originalul a diplomei de doctor și, în cazul în care diploma de doctor originală nu este recunoscută în România, copia conformă cu originalul a atestatului de recunoaștere a acesteia sau echivalare a acesteia;

7.rezumatul în limba română și într-o limbă de circulație internațională al tezei de doctorat, pe maximum o pagină pentru fiecare limbă;

8.declarație pe propria răspundere a candidatului în care indică situațiile de incompatibilitate prevăzute de legislație în care s-ar afla în cazul promovării examenului sau lipsa acestor situații de incompatibilitate;

9.declarație pe propria răspundere a candidatului din care să reiasă că nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani;

10.dovada privind obținerea calificativului „foarte bine” în ultimii 3 ani;

11.adeverința privind vechimea în calitate de cadru didactic titular în USV;

12.în cazurile prevăzute la paragraful 5.4.5, copii conforme cu originalul care atestă deținerea titlurilor medicale respective;

13.copii ale altor diplome care atestă studiile candidatului;

14.copia cărții de identitate sau, în cazul în care candidatul nu are o carte de identitate, a pașaportului sau a unui alt document de identitate întocmit într-un scop echivalent cărții de identitate ori pașaportului;

15.în cazul în care candidatul și-a schimbat numele, copii de pe documente care atestă schimbarea numelui - certificat de căsătorie sau dovada schimbării numelui;

16.maximum 10 publicații, brevete sau alte lucrări ale candidatului, în extenso, format electronic, selecționate de acesta și considerate a fi cele mai relevante pentru realizările profesionale proprii.

17.pentru candidatul la funcția de conferențiar universitar, respectiv profesor universitar: 3 scrisori de recomandare, conform art. 5.5.9 și 5.5.10.

18.certificat de cazier judiciar;

19.certificat de formare psihopedagogică pentru învățământul superior sau declarație pe proprie răspundere că în termen de 2 ani de la ocuparea acestuia va parcurge un program universitar psihopedagogică;

20.certificat de integritate comportamentală;

21.certificat medical, eliberat pe un formular specific adoptat prin ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății;

22.avizul medical pentru exercitarea profesiei didactice, eliberat conform prevederilor ordinului comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.

23.document din care să reiasă adresa/adresele de contact poștal, e-mail și telefonul / telefoanele la care poate fi contactat.

24.opis cu toate documentele din dosar.

25.Toate documentele din dosarul de înscriere vor fi depuse în format electronic de tip *.pdf. , numai după ce au fost semnate de candidat, prin înregistrare pe unitate de memorare externă (memory stick), împreună cu o declarație privind conformitatea formatului electronic cu documentele din dosar.

Adresa de transmitere a dosarului

USV, str. Universitatii, nr. 13, corp E, nr. 02